Până la nebuneala sărbătoririi exagerate a Halloween-ului care a cuprins și Spania, data de 31 octombrie era mai mult cunoscută drept Ziua Tuturor Sfinților(Tot Sants). Ce poți face în aceasa zi, în afară de a te costuma sau de a cumpăra costume pentru petrecerile corporatiste?
Mai toată lumea iese la promenadă, mănâncă castane(castanyes) prăjite, cartofi dulci(moniatos – cunoscuți și sub numele de napi pentru cei care au uitat), se îndulcește cu o gură de Moscatel turnat din porron(un vas care permite mai multor persoane să-și picure băutura în gură fără a atinge vasul cu buzele) și înghite una din prăjiturile rotunde create special pentru a fi devorate dintr-o înghițitură numite panellets, mici guguloaie dulci învelite în semințe de pin în mod tradițional sau alte variante, după gusturi, de exemplu cele făcute din nucă de cocos( preferatele mele). Prin unele locuri poți găsi și gutui(membrillo) coapte, dar eu una nu-mi amintesc să fi văzut.
Vânzătorii de castane și napi copți și-au postat chioșcurile încă de pe la începutul lunii octombrie și îi mai poți găsi prin Barcelona și prin ianuarie. Orașul nu duce lipsă de turiști înfrigurați și, de ce nu, de proprii localnici pofticioși care găsesc scuze astfel să se bucure și în afară sărbătorii de castane și napi. Ca să nu mai amintesc de prăjiturile cu cocos pe care le poți găsi mai tot timpul anului la orice patiserie.
Istoric vorbind, aportul caloric al castanelor și al prăjiturilor cu pin, precum și “indulcirea” cu vin erau necesare și binevenite în noaptea de 31, perioada în care se recitau rugăciuni, se băteau clopotele, se cânta, se aprindeau lumânări și aveau loc ceremonii pe tot parcursul nopții în cinstea morților. Celelalte fapte săvârșite în noaptea de 31 rămân la imaginația fiecăruia – și am și eu vreo două idei pe care le țin pentru mine!
Dovadă că omenirea evoluează: oamenii se îmbracă ciudat, beau haotic(ce picurat din sticlă, sticla cu totul dacă se poate!) și se distrează toată noaptea de Halloween. Unul dintre lucruri a rămas, totuși: pe 1 și pe 2 se onorează morții și se merge cu flori la cimitir, florăriile fiind unele dintre puținele magazine deschise în multe localități în data de 1 noiembrie.
Pentru doritori, castanele se găsesc în mai orice supermercat sau frutterie la aproximativ 4 euro/kilogram. Îmi plac castanele de aici pentru că au coaja destul de subțire, ușor de crestat fără cuțitul special. Și, după părerea prietenului nostru iubitor de gutui, gutuile de aici sunt din cele care îți fac gura pungă, la fel cu soiul românesc, nu precum cele importate din Turcia. Adică numai bune pentru gemuri, dulcețuri și prăjituri.
Apropo de gutui, știați că Turcia este cel mai important producător de gutui la nivel mondial? În Spania puteți găsi dulce de membrillo asemănător marmeladei comerciale din România, însă nu garantez că o să vă și placă. Și dacă mai aflați de ceva dulce și bun care se găsește numai acum, aici, dați-mi și mie de știre, nu va îngrășați singuri!