Spaghete cu cerneala de sepie si dovlecel

Da, ati citit corect! Spaghetele cu cerneala de sepie sunt delicioase, numai culoarea este usor ciudata, de zici ca s-ar potrivi mai bine pentru adolescentii emo fara pofta de mancare, pentru ca in mod sigur asa ii poti convinge sa manance.

Prima data cand am gatit aceste spaghete am fost doar curioasa, mai ales ca am langa mine un pretentios care e mai necredincios decat Toma atunci cand vine vorba de tot de inseamna peste si vietati marine. Au mers de minune cu un sos din rosii, ciuperci si ceapa si coloritul lor neobisnuit isi face simtita prezenta in farfuriile noastre macar de cateva ori pe an.

De cand cu organizarile si reorganizarile la Carrefour stiu ca pot gasi cu usurinta doua marci diferite pentru pastele astea delicoase la raioanele cu specialitati/gourmet, pe langa produsele bio. Si, cum se intampla de obicei, nu se poate sa nu te loveasca inspiratia daca tii musai sa urmaresti bloguri culinare, asa cum s-a intamplat si in cazul meu.

Inspiratia vine de aici:  Squid Ink Pasta with Pumpkin, Sage and Browned Butter ( paste cu cerneala de sepie, dovleac, salvie si unt caramelizat )

Pentru cei care nu le au cu engleza, reteta pe scurt: dovleacul copt pe post de recipient, untul se caramelizeaza usor cu salvia pentru aroma, pastele se fierb si se amesteca cu untul, totul este servit in mod artistic si chinuit.

Nu sunt invatata sa gatesc cu salvie si nici nu am idee daca in bucataria catalana se foloseste asa ceva, mai ales la nivelul bucataritului comun, ca nu ma gandesc la restaurantele de lux. Oricum, pana si cu mararul e o adevarata aventura, asa ca folosesc ce se gaseste din belsug, adica patrunjel, foi de dafin si rozmarin.

Cum am gatit eu:

1. Am taiat 200 g de dovleac in cuburi de 2 cm. Aceste cuburi le-am  tavalit bine prin ulei de masline, putin usturoi zdrobit(3-4 catei mari) si sare. Dupa care le-am lasat sa se patrunda bine la cuptor, pana cand s-au inmuiat bine si rumenit nitel.

2. Am pus la cale si cateva legume: 1 ceapa mica, o bucata de praz cat un deget de lunga(partea mai verde), o jumatate de ardei verde  – taiate cuburi – si 1 morcov mic taiat fideluta. Cea mai buna leguma a fost ceva bacon, vreo 50 g, taiat cubulete. Toate au fost azvarlite in tigaie si scazute innabusit cu 2-3 linguri de ulei de masline, sare, piper si patrunjel.

3. Cat se gateau cele de mai sus am pus si pastele la fiert, numai bune usor al dente, dupa reteta.

4. Prezentarea e importanta, dar gustul si mai si, asa ca am amestecat temeinic 1+2+3. Am scos doua farfurii, am pus un strat de paste, am ascuns o felie de cascaval si am acoperit cu paste. Am repetat si pentru a doua farfurie. Si-am papat bine si cu intentia de a repeta experienta. No, sa aveti pohta! Ca poza n-am cu mancarea.

Negresa cu cafea

Cand te paleste pofta de prajituri si vrei sa mai pastrezi ceva bani si pentru luna ce va veni, mai ales atunci cand esti pe la jumatatea lunii, singura solutie este sa deschizi dulapurile si frigiderul, sa examinezi ce ai la indemana si sa cauti reteta potrivita. Asta doar daca nu uiti sa reaprovizionezi dulapurile si frigiderul cu cele necesare.

Nu-i chiar jumatatea lunii, ba chiar as putea spune ca mai avem nitel si ajungem la Craciun, dar ma palise ieri asa o pohta de o prajitura mai neobisnuita incat am ramas fixata pe o reteta vazuta cu o zi mai inainte pe feisbuk. Ca sa nu risc sa dispara linkul in neant, asa cum mi s-a mai intamplat cu alte retete, redau si reteta originala:

Ingrediente
1 lamaie
1 plic praf de copt
100 g ciocolată
100 ml cafea
50 g cacao
4 ouă
200 g făină
500 g zahăr
250 g unt

Mod de preparare
Topeşte untul cu zahărul, cacaoa şi cafeaua preparată. Opreşte 20 linguri în care pune ciocolata ruptă. Răcoreşte compoziţia rămasă, după care adaugă gălbenuşurile. Toarnă totul, peste albuşurile spumă. Adaugă făina şi praful de copt stins în zeamă de lămâie. Pune compoziţia într-o tavă unsă şi tapetată şi coace 40 de minute, după care întinde glazura fierbinte.

Cu toate ca ingredientele si modul de preparare sunt oarecum ok, cateva chestii nu se leaga:
– prea mult zahar pentru faina si ouale mentionate;
– praful de copt NU SE STINGE NICIODATA – e vorba de reactia chimica care are loc in momentul nepotrivit, reactie care ar trebui sa fie activata in compozitie, in cuptor, la cald;
– temperatura nu-i indicata.

Stiam ca am ce-mi trebuie in casa. Asa ca am scos ouale si untul din frigider si mi-am cautat altceva de lucru pentru o vreme. Si asa de bine mi-am cautat de treaba incat a trecut o jumatate de zi. Cand mi-am amintit ca vreau sa fac prajitura era deja program de siesta, adica cele doua ore infame intre 14 si 16 cand catalanii respectabili isi iau pranzul, beau cafeaua si eventual trag si un pui de somn.

Ca o buna locatara ce sunt am asteptat sa se faca ora 16 ca sa pot bate albusurile fara sa-mi bata vecinii la usa si am scos restul de ingrediente la indemana. Asa am constatat ca am doar 376 grame de zahar. Moment in care reteta mea a deviat de la varianta originala, pe care oricum nu intentionam sa o respect in forma data.

Ingrediente folosite cu succes maxim:
-376 gr zahar
-200 ml cafea tare
-250 gr unt fara sare
-100 gr ciocolata neagra
-4 oua
-150 gr faina
-50 gr cacao
-50 gr migdale macinate
-1 lingura cu varf nuca de cocos(aprox.30 gr)
-1 lingura rom
-1 lingurita cu varf praf de copt
-coaja de lamaie (de la doua lamai)

Preparare:
1. Am topit untul cu zaharul si cafeaua la foc mic pana cand zaharul la topit complet. Am uitat de cacao in faza asta si nu-i bai, pentru ca a mers o data cu faina.
2.Am lasat la racit, am cantarit ciocolata si am adaugat peste cele 20 de linguri din compozitia de mai sus. Cum tot era fierbinte, am amestecat pana bucatelele s-au topit complet, fara a o mai pune pe foc.
3. Albusurile le-am batut spuma si le-am lasat deoparte. Nu am adaugat sare, praful de copt este suficient pentru necesarul de sare din prajitura.
4. Am amestecat galbenusurile batute usor cu compozitia acum calduta, am adaugat direct in vasul de pe cantar faina, cacaoa, migdalele macinate, nuca de cocos, romul, praful de copt si coaja de lamaie. Am mixat pana la omogenizare.
5. Am incorporat usor dar ferm albusurile cu telul para, cu miscari de sus in jos, pana cand compozitia a devenit pufoasa, adica uniforma la culoare si consistenta.
6. Am copt la 170 de grade pentru 50 de minute.
7. Am lasat prajitura la racorit pentru 10 minute (timp recomandat pentru a se aseza chimic toate elementele dupa coacere) si am intins deasupra glazura din ciocolata.

Prajitura este pufoasa si usor amaruie, dedicata in special celor care iubesc gustul usor amarui si cafeaua. Ar merge de minune cu un mot mare de frisca si zmeura dar e buna si asa langa o cana de ceai de fructe (sau de care va place).

Initial am intentionat sa o las 40 de minute in cuptor, dar am setat cuptorul la 50 si am reactionat la clopotel (cuptor electric). Recomand totusi testul scobitorii dupa 30 min pentru cuptorul fiecaruia.

Mie mi-a ramas jumatate din glazura, cred ca sunt suficiente doar 10 linguri din compozitie pentru cele 100 gr de ciocolata si astea 10 linguri pot fi scazute din cantitatea de cafea initiala.

Si uite asa am sarbatorit astazi si Thanksgiving Day fara sa tin musai. Ziua de astazi a avut un gust usor amarui de ciocolata, dar, la urma urmei, ciocolata ne face pe toti mai fericiti!

PS: Da, stiu ca fotografia nu-i prea reusita, dar restul prajiturii e in bucati mai mici. Plus ca m-am chinuit sa o ornamentez cu un curcan din zahar pudra care arata prea ciudat pana cand m-am trezit sa verific fotografia. Dar nu-i asa ca bufnitele sunt simpatice?